Romania de azi...
Un concept frumos, plin de perspectiva. O tara care debordeaza de fericire si antren, incununata de optimismul locuitorilor ei. O tara in care auzi, pe fondul forfotei generalizate, razlete expresii, unele onomatopeice, altele sintagmice, toate, insa, expresii ale simtului proprietatii.
Mai nou, ca ciupercile dupa ploaie, apar din ce in ce mai des formulari precum: “Se zice pardon...”, “Pardon nu stiti sa ziceti?...”, “Ma scuzati ca v-am calcat sub talpa....”.
Le auzi presarate prin multime, le simti cum te inconjoara, si pricepi ca defapt se apropie din ce in ce mai mult de tine... pana cand auzi din spatele tau, de la un oarecare pe langa care ai trecut: “Pardon in ....”.
Lucruri ce par banale, lucruri ce ne acapareaza zi de zi, lucruri ce ajung sa ne guverneze viata, incep sa presare in acelasi timp, putin mai multa adversitate, putin mai mult venin, pentru unii, iar pentru tine putin mai multa buna dispozitie intr-o zi care iti incepuse deja perfect.
Vorba aceea: „Tie nu-ti place Romania de azi??!!?”, „De azi, da! Ca maine plec...!!?!”
Dupa ce te exprimi in felul asta „se zice pardon...”
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu